FILATELÍST, -Ă, filatelişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu filatelia, colecţionar de mărci poştale. – Din fr. philatéliste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FILATELÍ//ST ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. Persoană care practică filatelia. /<fr. philatéliste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FILATELÍST, -Ă s.m. şi f. Colecţionar de timbre şi de mărci poştale. [< fr. philatéliste].
(Dicţionar de neologisme)
FILATÉLIST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se ocupă cu filatelia. (< fr. philatéliste)
(Marele dicţionar de neologisme)
filatelist, filatelişti s.m. (iron.) bărbat firav / pirpiriu. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
filatelíst s. m., pl. filatelíşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
filatelístă s. f., pl. filatelíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FILATELÍ//ST ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. Persoană care practică filatelia. /<fr. philatéliste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FILATÉLIST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se ocupă cu filatelia. (< fr. philatéliste)
(Marele dicţionar de neologisme)
filatelist, filatelişti s.m. (iron.) bărbat firav / pirpiriu. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
filatelíst s. m., pl. filatelíşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
filatelístă s. f., pl. filatelíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)