fileta

[Conjugare]

FILETÁ, filetez, vb. I. Tranz. A realiza fileturi la o piesă. – Din fr. fileter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FILET//Á ~éz tranz. (piese metalice) A înzestra cu filet. /<fr. fileter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FILETÁ vb. I. tr. 1. A executa un filet. 2. A tăia carnea de vită sau de peşte în fileuri. [< fr. fileter].
(Dicţionar de neologisme)

FILETÁ vb. tr. 1. a executa un filet. 2. a tăia carnea de vită sau de peşte în fileuri. (< fr. filéter)
(Marele dicţionar de neologisme)

filetá vb., ind. prez. 1 sg. filetéz, 3 sg. şi pl. fileteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: fi fil file filet

Cuvinte se termină cu literele: ta eta leta ileta