FILETÁ, filetez, vb. I. Tranz. A realiza fileturi la o piesă. – Din fr. fileter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FILETÁRE, filetări, s.f. Acţiunea de a fileta. – V. fileta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A FILET//Á ~éz tranz. (piese metalice) A înzestra cu filet. /<fr. fileter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FILETÁ vb. I. tr. 1. A executa un filet. 2. A tăia carnea de vită sau de peşte în fileuri. [< fr. fileter].
(Dicţionar de neologisme)
FILETÁRE s.f. Acţiunea de a fileta şi rezultatul ei; ghiventare; filetat. [< fileta].
(Dicţionar de neologisme)
FILETÁ vb. tr. 1. a executa un filet. 2. a tăia carnea de vită sau de peşte în fileuri. (< fr. filéter)
(Marele dicţionar de neologisme)
filetá vb., ind. prez. 1 sg. filetéz, 3 sg. şi pl. fileteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
filetáre s. f., g.-d. art. filetării; pl. filetări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FILETÁRE, filetări, s.f. Acţiunea de a fileta. – V. fileta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FILETÁ vb. I. tr. 1. A executa un filet. 2. A tăia carnea de vită sau de peşte în fileuri. [< fr. fileter].
(Dicţionar de neologisme)
FILETÁRE s.f. Acţiunea de a fileta şi rezultatul ei; ghiventare; filetat. [< fileta].
(Dicţionar de neologisme)
FILETÁ vb. tr. 1. a executa un filet. 2. a tăia carnea de vită sau de peşte în fileuri. (< fr. filéter)
(Marele dicţionar de neologisme)
filetá vb., ind. prez. 1 sg. filetéz, 3 sg. şi pl. fileteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
filetáre s. f., g.-d. art. filetării; pl. filetări
(Dicţionar ortografic al limbii române)