filo dex - definiţie, sinonime, conjugare

filo

FILO- Element de compunere însemnând „prieten”, „iubitor”, care serveşte la formarea unor substantive şi a unor adjective. – Din fr. philo-.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

filo-Prefix care indică iubore sau simpatie. Gr. φιλο- „iubitor”, în general prin intermediul fr. Ca în fr., se poate folosi uneori la sfîrşitul cuvintelor: filogrec sau grecofil, filorus sau rusofil.
(Dicţionarul etimologic român)

FILO1- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „prieten”, „amator”; „iubitor de”, „a prefera”, „a iubi”. [Var. fil-. / < fr. philo-, it. filo-, cf. gr. philos – prieten].
(Dicţionar de neologisme)

FILO2- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „trib”, „neam”. [< fr. phylo-, it. filo-, cf. gr. phyle – trib].
(Dicţionar de neologisme)

FILO3- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) frunză”. [< fr. phyllo-, it. fillo-, cf. gr. phyllon].
(Dicţionar de neologisme)

FILO1-, -FILÍE elem. „trib, neam, specie, rasă”. (< fr. phylo-, -phylie, cf. gr. phylon)
(Marele dicţionar de neologisme)

FILO2-, -FÍL (Ă), -FILÍE elem. „frunză”. (< fr. phyllo, -phylle, -phyllie, cf. gr. phyllon)
(Marele dicţionar de neologisme)

FILO3- elem. fil3(o)-.
(Marele dicţionar de neologisme)


Cuvinte care încep cu literele: fi fil

Cuvinte se termină cu literele: lo ilo