fioritură dex - definiţie, sinonime, conjugare

fioritură

FIORITÚRĂ, fiorituri, s.f. Ornament muzical constând dintr-o notă sau dintr-un grup de note, indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decât cele obişnuite, care se adaugă la fraza muzicală principală pentru a o înfrumuseţa. [Pr.: fi-o-] – Din it. fioritura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FIORITÚR//Ă ~i f. 1) mai ales la pl. Ornament muzical constând din alternarea rapidă (şi repetată) a unor sunete de scurtă durată. 2) fig. rar Element care înfrumuseţează ceva; înfloritură; ornament. [Sil. fi-o-] /<it. fioritura
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FIORITÚRĂ s.f. (Muz.) Notă sau grup de note care servescîmpodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului; înfloritură. [Pron. fio-. / < it. fioritura].
(Dicţionar de neologisme)

FIORITÚRĂ s. f. (muz.) ornament vocal constând dintr-o notă sau grup de note care servesc să împodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului. (< it. fioritura)
(Marele dicţionar de neologisme)

fioritúră s. f. (sil. fio-), g.-d. art. fioritúrii; pl. fioritúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fi fio fior fiori fiorit

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura ritura