fisurat dex - definiţie, sinonime, conjugare
FISURÁ, fisurez, vb. I. Tranz. şi refl. A produce sau a căpăta fisuri. – Din fr. fissurer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FISURÁT, -Ă, fisuraţi, -te, adj. (Despre corpuri solide) Care are fisuri. – V. fisura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FISUR//Á ~éz tranz. A face să se fisureze. /<fr. fissurer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE FISUR//A pers. 3 se ~eáză intranz. (despre corpuri solide) A plesni, formând fisuri; a căpăta fisuri. /<fr. fissurer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FISURÁ vb. I. tr., refl. A produce sau a căpăta fisuri. [< fr. fissurer].
(Dicţionar de neologisme)

FISURÁ vb. tr., refl. a produce, a căpăta fisuri. (< fr. fissurer)
(Marele dicţionar de neologisme)

fisurá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. fisureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FISURÁ vb. v. sparge.
(Dicţionar de sinonime)

FISURÁT adj. v. spart.
(Dicţionar de sinonime)

FISURÁT s. v. spargere.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fi fis fisu fisur fisura

Cuvinte se termină cu literele: at rat urat surat isurat