fitil dex - definiţie, sinonime, conjugare

fitil

[Sinonime]
FITÍL, fitiluri, s.n. 1. Fir de bumbac răsucit sau ţesut, în formă de sfoară, şiret, panglică sau tub, care se introduce, spre a fi aprins, în mijlocul lumânărilor, într-un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc. ♦ Fir de bumbac răsucit sau ţesut care serveşte, împreună cu cremenea şi amnarul, la aprins. 2. Şnur muiat într-o substanţă inflamabilă, servind altădată la transmiterea focului pentru aprinderea încărcăturilor la armele de foc, iar azi pentru aprindrca încărcăturilor de exploziv în mine, în cariere etc.; tub făcut din metal sau dintr-un material textil şi umplut cu material inflamabil, servind în acelaşi scop. ♢ Expr. (Fam.) A băga (sau a vârî) un fitil (sau fitiluri) = a provoca intrigi, discordie. – Din tc. fitil.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FITÍL ~uri n. 1) Produs textil din fire moi, care absoarbe cu uşurinţă lichidele şi este folosit la obiectele de iluminat. 2) Şnur impregnat cu o substanţă inflamabilă, folosit pentru aprinderea încărcăturilor explozive. /<turc. fitil
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

fitíl (fitíluri), s.n. – 1. Fir de bumbac, sfoară etc. care se introduce în mijlocul lumînărilor pentru a fi aprinse. – 2. Detonator. – 3. Intrigă, maşinaţie, uneltire. – Mr. fitil’. Tc. fitil (Şeineanu, II, 173; Meyer 100; Lokotsch 600; Ronzevalle 123), cf. ngr. φυτίλι, alb., bg. fitil, sb. fitilj. Sensul de „intrigă” există şi în tc. şi în ngr., cf. Graur, BL, IV, 79.
(Dicţionarul etimologic român)

fitíl s. n., pl. fitíluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FITÍL s. feştilă, (Transilv. şi Maram.) meci, (Bucov. şi Transilv.) şterţ. (~ de lampă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fi fit fiti

Cuvinte se termină cu literele: il til itil