fitili
[Conjugare]
FITILÍ, fitilesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A instiga pe cineva. – De la fitil.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
fitilí vb., ind. prez. 1 sg. fitilésc, 3 sg. fitiléşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
fitilí vb., ind. prez. 1 sg. fitilésc, 3 sg. fitiléşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)