flagel dex - definiţie, sinonime, conjugare

flagel

[Sinonime]
FLAGÉL, (1, 2) flageluri, s.n., (3, 4) flageli, s.m. 1. S.n. (Rar) Bici: mănunchi de nuiele folosit pentru flagelări. 2. S.n. Fig. Calamitate, dezastru: spec. boală, epidemie, molimă. 3. S.m. Filament mobil protoplasmatic la unele protozoare şi la spermatozoizi care serveşte ca organ de locomoţie. 4. S.m. Excrescenţă care ia naştere din tulpină şi se extinde la suprafaţa pământului, dând frunze şi rădăcini şi înflorind abia în al doilea an. [Pl. şi: flagele] – Din lat. flagellum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FLAGÉL1 ~uri n. 1) Vargă (sau mănunchi de vergi) folosită în trecut pentru aplicarea pedepselor corporale. 2) Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivităţi; catastrofă de mari proporţii; prăpăd; dezastru; calamitate. /<lat. flagellum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FLAGÉL2 ~i m. 1) Filament mobil care serveşte drept organ locomotor la unele protozoare şi la spermatozoizi. 2) Excrescenţă care creşte din tulpină şi se întinde la suprafaţa solului. /<lat. flagellum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

flagél (-le), s.n. – Dezastru, calamitate. Lat. flagellum (sec. XIX). – Der. (din fr.) flagela, vb.; flagelant, adj.
(Dicţionarul etimologic român)

FLAGÉL s.n. 1. (Rar) Bici; mănunchi de nuiele cu care era bătut cineva. 2. (Fig.) Nenorocire mare, dezastru, calamitate, molimă, boală. // s.m. 1. Prelungire protoplasmatică filamentoasă cu ajutorul căreia anumite celule (protozoare, spermatozoizi etc.) se mişcă într-un mediu lichid. 2. Excrescenţă care ia naştere din tulpină şi se extinde la suprafaţa pământului, dând frunze şi rădăcini şi înflorind abia în al doilea an. [< lat., fr. flagellum].
(Dicţionar de neologisme)

FLAGÉL I. s. n. 1. (ant.) bici; mănunchi de nuiele cu care era bătut cineva. 2. (fig.) nenorocire mare, dezastru, calamitate, boală. II. s. m. 1. filament mobil, la unele protozoare şi spermatozoizi, la unele celule ori gameţi (la alge) ca organ de locomoţie. 2. tulpină secundară, uneori floriferă. ♢ ramură filiformă (la briofite). (< fr. flagelle, lat. flagellum)
(Marele dicţionar de neologisme)

flagél (zool., bot.) s. m., pl. flagéli
(Dicţionar ortografic al limbii române)

flagél (bici, calamitate) s. n., pl. flagéluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FLAGÉL s. v. dezastru.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fl fla flag flage

Cuvinte se termină cu literele: el gel agel lagel