flambaj

FLAMBÁJ, flambaje, s.n. 1. Flambare. 2. Încovoiere a unui corp în formă de bară supus acţiunii unor sarcini exterioare, când efortul atinge o anumită valoare critică. – Din fr. flambage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FLAMBÁJ ~e n. tehn. Operaţie de îndoire a unui corp solid (ţevi, bare, plăci etc.) prin metode speciale. /<fr. flambage
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FLAMBÁJ s.n. Încovoiere a unei bare, a unei ţevi sau a unei plăci supuse acţiunii unor sarcini exterioare; flambare. [< fr. flambage].
(Dicţionar de neologisme)

FLAMBÁJ s. n. încovoiere a unei bare, a unei ţevi sau a unei plăci supuse acţiunii unor sarcini exterioare. (< fr. flambage)
(Marele dicţionar de neologisme)

flambáj s. n., pl. flambáje
(Dicţionar ortografic al limbii române)