flamin

FLAMÍN, flamini, s.m. Preot cu atribuţii speciale în vechea Romă, care slujea fie 3 zeităţi principale, fie alte 12 divinităţi mai mici. – Din fr. flamine, lat. flamen, -inis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FLAMÍN s.n. Nume dat în Roma antică preotului consacrat cultului unui zeu. [< fr. flamine, cf. lat. flamen].
(Dicţionar de neologisme)

FLAMÍN s. m. (la romani) preot care executa sacrificiile şi conducea cultul divinităţilor principale. (< fr. flamine, lat. flamen)
(Marele dicţionar de neologisme)

flamín s. m., pl. flamíni
(Dicţionar ortografic al limbii române)