flash
FLASH s.n. Tub electric care produce o luminaţie puternică de scurtă durată, folosit în arta fotografică, în construcţia laserelor etc. ♦ Informaţie importantă transmisă cu prioritate. ♦ (Cin.) Plan foarte scurt. [Pr.: flaş, fleş] – Cuv. engl.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FLASH [pr.: fleş] n. 1) Lumină puternică, de scurtă durată, produsă de un tub electric în procesul de fotografiere. 2) Informaţie importantă transmisă cu prioritate. /Cuv. engl.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FLASH s.n. Dispozitiv electronic sau chimico-mecanic care produce o lumină scurtă şi extrem de intensă pentru luarea unei fotografii; v. bliţ. ♦ (În presă) Informaţie importantă transmisă cu prioritate. ♦ (Cinem.) Plan foarte scurt. [Pron. flaş şi fleş. Var. flaş, fleş s.n. / < fr., engl. flash].
(Dicţionar de neologisme)
FLASH [FLAŞ, FLEŞ] s. n. 1. bliţ. 2. informaţie importantă transmisă cu prioritate; informaţie radiofonică foarte scurtă. 3. scenă foarte scurtă dintr-un film. (< engl. flash)
(Marele dicţionar de neologisme)
flash, flashuri s.n. (tox.) senzaţie acută de plăcere declanşată de injectarea intravenoasă a unui drog. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FLASH [pr.: fleş] n. 1) Lumină puternică, de scurtă durată, produsă de un tub electric în procesul de fotografiere. 2) Informaţie importantă transmisă cu prioritate. /Cuv. engl.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FLASH [FLAŞ, FLEŞ] s. n. 1. bliţ. 2. informaţie importantă transmisă cu prioritate; informaţie radiofonică foarte scurtă. 3. scenă foarte scurtă dintr-un film. (< engl. flash)
(Marele dicţionar de neologisme)
flash, flashuri s.n. (tox.) senzaţie acută de plăcere declanşată de injectarea intravenoasă a unui drog. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)