flecui

FLECUÍ¹, flecuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se muia, a se fleşcăi, a se sfărâma; a se moleşi. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FLECUÍ², flecuiesc, vb. IV. Tranz. A pune flecuri la încălţăminte. – Flec + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

flecuí (a se muia, a pune flecuri) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. flecuiésc, imperf. 3 sg. flecuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. flecuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: fl fle flec flecu

Cuvinte se termină cu literele: ui cui ecui lecui