flotabilitate
FLOTABILITÁTE s.f. 1. Însuşire a unui corp de a pluti la suprafaţa unui lichid sau la o anumită adâncime. 2. Raportul dintre volumul părţii nescufundate şi volumul total al unui corp plutitor. 3. Proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotaţie. – Din fr. flottabilité.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FLOTABILITÁTE f. 1) Caracter flotabil. 2) Proprietate a minereurilor de a se separa prin flotaţie. [Art. flotabilitatea; G.-D. flotabilităţii] /<fr. flottabilité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FLOTABILITÁTE s.f. Capacitatea de plutire a unui corp. [Cf. fr. flottabilité].
(Dicţionar de neologisme)
FLOTABILITÁTE s. f. 1. capacitate de plutire a unui corp. ♢ raportul dintre volumul părţii nescufundate şi volumul total al unui corp plutitor. 2. proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotaţie (1). (< fr. flottabilité)
(Marele dicţionar de neologisme)
flotabilitáte s. f., g.-d. art. flotabilităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FLOTABILITÁTE f. 1) Caracter flotabil. 2) Proprietate a minereurilor de a se separa prin flotaţie. [Art. flotabilitatea; G.-D. flotabilităţii] /<fr. flottabilité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FLOTABILITÁTE s. f. 1. capacitate de plutire a unui corp. ♢ raportul dintre volumul părţii nescufundate şi volumul total al unui corp plutitor. 2. proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotaţie (1). (< fr. flottabilité)
(Marele dicţionar de neologisme)
flotabilitáte s. f., g.-d. art. flotabilităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)