fluorizare

FLUORIZÁ, fluorizez, vb. I. Tranz. A adăuga fluor în apa potabilă sau a aplica în mod repetat fluorură de sodiu în scopul reducerii frecvenţei şi al prevenirii cariilor dentare. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluoriser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FLUORIZÁRE, fluorizări, s.f. Acţiunea de a fluoriza şi rezultatul ei. [Pr.: flu-o-] – V. fluoriza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FLUORIZ//Á ~éz tranz. 1) (materiale) A impregna cu fluor (pentru a face impermeabil). 2) (apă potabilă) A trata cu fluor (pentru a preveni cariile dentare). [Sil. flu-o-] /<fr. fluoriser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FLUORIZÁ vb. I. tr. 1. A impregna cu fluor un obiect pentru a-l face impermeabil. 2. A trata cu fluor apa de băut în scopul combaterii cariilor dentare. [Pron. flu-o-. / cf. it. fluorizare, fr. fluoriser].
(Dicţionar de neologisme)

FLUORIZÁRE s.f. Acţiunea de a fluoriza. [< fluoriza].
(Dicţionar de neologisme)

FLUORIZÁ vb. tr. 1. a impregna cu fluor un obiect pentru a-l face impermeabil. 2. a trata cu fluor apa de băut în scopul combaterii cariilor dentare. (< fr. fluoriser)
(Marele dicţionar de neologisme)

fluorizá vb, (sil. flu-o-), ind. prez. 1 sg. fluorizéz, 3 sg. şi pl. fluorizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fluorizáre s. f. (sil. flu-o-), g.-d. art fluorizării; pl. fluorizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)