focometru
FOCOMÉTRU, focometre, s.n. Aparat folosit pentru determinarea pozitiei focarelor şi a punctelor principale ale unei lentile sau ale unei oglinzi. – Din fr. focomètre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FOCOMÉTR//U ~e n. fiz. Aparat pentru măsurarea distanţelor focale. /<fr. focometre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FOCOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea distanţei focale. [< fr. focomètre].
(Dicţionar de neologisme)
FOCOMÉTRU s. n. aparat folosit în focometrie. (< fr. focomètre)
(Marele dicţionar de neologisme)
focométru s. n. (sil. -tru), art. focométrul; pl. focométre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FOCOMÉTR//U ~e n. fiz. Aparat pentru măsurarea distanţelor focale. /<fr. focometre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FOCOMÉTRU s. n. aparat folosit în focometrie. (< fr. focomètre)
(Marele dicţionar de neologisme)
focométru s. n. (sil. -tru), art. focométrul; pl. focométre
(Dicţionar ortografic al limbii române)