foen (= foehn) s. n. (pl. foene)
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)
FOEN s.n. 1. Vânt cald şi puternic care bate în munţii Alpi. 2. Aparat electric pentru uscarea părului cu ajutorul unor curenţi de aer cald. [Pron. fön, scris şi foehn. / < fr. foehn, germ. Föhn].
(Dicţionar de neologisme)
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)
FOEN s.n. 1. Vânt cald şi puternic care bate în munţii Alpi. 2. Aparat electric pentru uscarea părului cu ajutorul unor curenţi de aer cald. [Pron. fön, scris şi foehn. / < fr. foehn, germ. Föhn].
(Dicţionar de neologisme)