fonetician

FONETICIÁN, -Ă, foneticieni, -e, s.m. şi f. Persoană specializată în fonetică; fonetist. [Pr.: -ci-an] – Din fr. phonéticien.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FONETICI//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. şi f. v. FONETIST. [Sil. -ci-an] /<fr. phonéticien
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FONETICIÁN, -Ă s.m. şi f. Specialist în fonetică; fonetist. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. phonéticien].
(Dicţionar de neologisme)

FONETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în fonetică; fonetist (1). (< fr. phonéticien)
(Marele dicţionar de neologisme)

foneticián s. m. (sil. -ci-an), pl. foneticiéni (sil. -ci-eni)
(Dicţionar ortografic al limbii române)