formale
[Sinonime]
FORMÁL, -Ă, formali, -e, adj. 1. Privitor la formă, care ţine de formă, de aparenţă. ♦ (Adverbial) în aparenţă. 2. Formulat precis; categoric, expres. 3. Pătruns de formalism; făcut de formă (7). 4. (Despre unele acte juridice) Care necesită anumite forme pentru a fi socotit legal şi valabil. – Din fr. formel, lat. formalis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FORMÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de formă; propriu formei. Analiză ~ă. 2) şi adverbial Care se face de formă. 3) Care este preocupat mai ales de formă. /<fr. formel, lat. formalis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FORMÁL, -Ă 1. Făcut din formalism, de formă. 2. Referitor la formă, al formei. 3. Formulat în termeni precişi, categorici. [Cf. it. formale, fr. formel, lat. formalis].
(Dicţionar de neologisme)
FORMÁL, -Ă adj. 1. referitor la formă, care ţine de aparenţă. ♢ (despre logică) care studiază formele logice ca independente de conţinutul lor concret determinat. ♢ (despre concepte) care nu are referinţă externă. ♢ (adv.) în aparenţă. 2. formulat în termeni precişi, categorici. 3. făcut din formalism, de formă; superficial. 4. (jur.; despre acte) care, pentru a fi valabil, necesită anumite forme. 5. ceremonios, solemn. 6. (inform.) gramatică ~ă = vocabularul şi regulile necesare descrierii limbajelor; limbaj ~ = limbaj generat de o gramatică formală. (< fr. formel, lat. formalis, engl. formal)
(Marele dicţionar de neologisme)
formál adj. m., pl. formáli; f. sg. formálă, pl. formále
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FORMÁL adj. 1. v. categoric. 2. (fam.) platonic. (O recunoaştere ~.) 3. v. solemn.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FORMÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de formă; propriu formei. Analiză ~ă. 2) şi adverbial Care se face de formă. 3) Care este preocupat mai ales de formă. /<fr. formel, lat. formalis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FORMÁL, -Ă adj. 1. referitor la formă, care ţine de aparenţă. ♢ (despre logică) care studiază formele logice ca independente de conţinutul lor concret determinat. ♢ (despre concepte) care nu are referinţă externă. ♢ (adv.) în aparenţă. 2. formulat în termeni precişi, categorici. 3. făcut din formalism, de formă; superficial. 4. (jur.; despre acte) care, pentru a fi valabil, necesită anumite forme. 5. ceremonios, solemn. 6. (inform.) gramatică ~ă = vocabularul şi regulile necesare descrierii limbajelor; limbaj ~ = limbaj generat de o gramatică formală. (< fr. formel, lat. formalis, engl. formal)
(Marele dicţionar de neologisme)
formál adj. m., pl. formáli; f. sg. formálă, pl. formále
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FORMÁL adj. 1. v. categoric. 2. (fam.) platonic. (O recunoaştere ~.) 3. v. solemn.
(Dicţionar de sinonime)