formaliza dex - definiţie, sinonime, conjugare

formaliza

[Conjugare]
FORMALIZÁ, formalizez, vb. I. 1. Tranz. A realiza o formalizare. 2. Refl. A se supăra, a se simţi jignit de nerespectarea unor reguli (neînsemnate) de politeţe. – Din fr. formaliser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FORMALIZ//Á1 ~éz tranz. rar A face să se formalizeze. /<fr. formaliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A FORMALIZ//Á2 ~éz tranz. (obiecte ale unor ştiinţe) A reduce la un sistem formal de simboluri prin procedeele logicii moderne. /<fr. formaliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE FORMALIZ//Á mă ~éz intranz. rar A încerca un sentiment de indignare, provocat de purtarea reprobabilă a cuiva; a se scandaliza. /<fr. formaliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FORMALIZÁ vb. I. 1. tr. A da un caracter formal unui sistem de cunoştinţe. ♦ (Log.) A reduce la un sistem pur sintactic de simboluri (potrivit procedurilor logicii moderne), la un sistem de cunoştinţe. 2. refl. A se supăra, a fi ofensat din cauza unei mojicii, a unei impoliteţi etc. [< fr. formaliser].
(Dicţionar de neologisme)

FORMALIZÁ vb. I. tr. a da un caracter formal unui sistem de cunoştinţe, unei teorii. ♢ (log.) a reduce la un sistem de cunoştinţe. II. refl. a se simţi ofensat din cauza unei impoliteţi. (< fr. formaliser)
(Marele dicţionar de neologisme)

FORMALIZÁ vb. tr. a croi cu circularul panourile de lemn suprapuse după diferite forme şi dimensiuni cerute de producţie. (< format + -iza)
(Marele dicţionar de neologisme)

formalizá vb., ind. prez. 1 sg. formalizéz, 3 sg. şi pl. formalizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fo for form forma formal

Cuvinte se termină cu literele: za iza liza aliza maliza