formant dex - definiţie, sinonime, conjugare

formant

FORMÁNT, formanţi, s.m. (Fon.) Zonă de maximă relevanţă a unui spectru acustic. ♦ (Fon.) Zonă de armonice amplificate prin rezonanţa cavităţilor supraglotice, definitorii pentru formarea timbrului vocalic. – Din fr. formante.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FORMÁN//T ~ţi m. Element de formare a unui întreg; constituent. /<fr. formante
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FORMÁNT s.m. Element constitutiv esenţial al unui sunet, al unui fonem, al unui cuvânt etc. [< fr. formant].
(Dicţionar de neologisme)

FORMÁNT s. m. 1. element constitutiv esenţial al unui sunet, cuvânt, al unei sintagme, propoziţii etc.; formativ. 2. (fon.) frecvenţă a unor rezonanţe specifice care definesc o vocală pe plan acustic. (< fr. formant)
(Marele dicţionar de neologisme)

formánt s. m., pl. formánţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fo for form forma forman

Cuvinte se termină cu literele: nt ant mant rmant ormant