fort
FORT, forturi, s.n. Lucrare de fortificaţie construită din zidărie, cu contur poligonal, care face parte dintr-un sistem de întărituri şi care este menită să apere un centru important sau o linie strategică. – Din fr. fort.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FORT ~uri n. Construcţie de fortificaţie în formă de poligon, care face parte dintr-un sistem de întărituri, destinată apărării unui centru important sau a unei linii strategice. /<fr. fort
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FORT s.n. Fortificaţie care face parte dintr-un sistem menit să apere un oraş, o trecătoare, o linie strategică etc. [< fr. fort, it. forte].
(Dicţionar de neologisme)
FORT s. n. fortificaţie dintr-un sistem menit să apere un oraş, o trecătoare, o linie strategică etc. (< fr. fort)
(Marele dicţionar de neologisme)
fort s. n., pl. fórturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FORT ~uri n. Construcţie de fortificaţie în formă de poligon, care face parte dintr-un sistem de întărituri, destinată apărării unui centru important sau a unei linii strategice. /<fr. fort
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FORT s. n. fortificaţie dintr-un sistem menit să apere un oraş, o trecătoare, o linie strategică etc. (< fr. fort)
(Marele dicţionar de neologisme)
fort s. n., pl. fórturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)