fotocolografie
FOTOCOLOGRAFÍE, fotocolografii, s.f. Procedeu de tipărire la care se foloseşte ca formă de tipar un strat de gelatină sensibilizat la acţiunea luminii şi transformat într-un clişeu imprimabil prin reproducere fotomecanică; heliotipie. – Din fr. photocollographie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FOTOCOLOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere tipografică în care se foloseşte un strat de gelatină sensibilizat la acţiunea luminii. V. heliotipie. [Gen. -iei, / < fr. photocollographie].
(Dicţionar de neologisme)
FOTOCOLOGRAFÍE s. f. procedeu de reproducere tipografică folosind un strat de gelatină sensibilizat la acţiunea luminii. (< fr. photocollographie)
(Marele dicţionar de neologisme)
fotocolografíe s. f. → colografie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FOTOCOLOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere tipografică în care se foloseşte un strat de gelatină sensibilizat la acţiunea luminii. V. heliotipie. [Gen. -iei, / < fr. photocollographie].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
fotocolografíe s. f. → colografie
(Dicţionar ortografic al limbii române)