fracționare dex - definiţie, sinonime, conjugare
FRACŢIONÁ, fracţionez, vb. I. Tranz. A împărţi un întreg în mai multe părţi, a reduce în fracţiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulţi întregi în factori. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. fractionner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FRACŢIONÁRE, fracţionări, s.f. 1. Acţiunea de a fracţiona. 2. Separare a unor componenţi dintr-un lichid sau dintr-o substanţă gazoasă prin distilare fracţionată, cristalizare fracţionată etc. 3. Procedeu de construcţie a unei aeronave din subansambluri şi ansambluri parţiale. [Pr.: -ţi-o-] – V. fracţiona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FRACŢIONÁR, -Ă, fracţionari, -e, adj. (Mat.) Care conţine o fracţie sau se compune din fracţii; care are forma unei fracţii. ♢ Număr fracţionar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. fractionnaire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FRACŢION//Á ~éz tranz. (obiecte integrale) A împărţi în fracţiuni. [Sil. -ţi-o-] /<fr. fractionner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FRACŢIONÁR ~ă (~i, ~e) Care constă din fracţii; alcătuit din fracţii. [Sil. -ţi-o-] /<fr. fractionnaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FRACŢIONÁ vb. I. tr. A împărţi un întreg în mai multe părţi. [Pron. -ţi-o-. / < fr. fractionner, cf. it. frazionare].
(Dicţionar de neologisme)

FRACŢIONÁRE s.f. Acţiunea de a fracţiona şi rezultatul ei; împărţire, fărâmiţare. ♦ Separare a unui amestec lichid sau gazos în fracţiuni bogate în anumiţi componenţi. ♦ Procedeu de construcţie a unei aeronave din subansambluri şi ansambluri parţiale. [Pron. -ţi-o-. / < fracţiona].
(Dicţionar de neologisme)

FRACŢIONÁR, -Ă adj. Care conţine o fracţie; de forma unei fracţii. ♢ Număr fracţionar = număr format dintr-un întreg şi o fracţie. [Pron. -ţi-o-. / < fr. fractionnaire].
(Dicţionar de neologisme)

FRACŢIONÁ vb. tr. a împărţi un întreg; a diviza, a secţiona. (< fr. fractionner)
(Marele dicţionar de neologisme)

FRACŢIONÁRE s. f. 1. acţiunea de a fracţiona. 2. separare a unui amestec lichid sau gazos în fracţiuni bogate în anumiţi componenţi. 3. procedeu de construcţie a unei aeronave din (sub)ansambluri parţiale. (< fracţiona)
(Marele dicţionar de neologisme)

FRACŢIONÁR, -Ă adj. (mat.) care conţine o fracţie; de forma unei fracţii. o număr ~ = număr format dintr-un întreg şi o fracţie. (< fr. fractionnaire)
(Marele dicţionar de neologisme)

fracţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 1 sg. fracţionéz, 3 sg. şi pl. fractioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fracţionáre s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. fracţionării; pl. fracţionări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fracţionár adj. m. (sil. -ţi-o-), pl. fracţionári; f. sg. fracţionáră, pl. fracţionáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FRACŢIONÁ vb. 1. v. împărţi. 2. v. descompune.
(Dicţionar de sinonime)

FRACŢIONÁRE s. 1. v. împărţire. 2. v. descompunere.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fr fra frac fract fracti

Cuvinte se termină cu literele: re are nare onare ionare