fracturare dex - definiţie, sinonime, conjugare
FRACTURÁ, fracturez, vb. I. Tranz. şi refl. A(-şi) frânge, a(-şi) rupe un os, p.ext. un membru al corpului; a produce sau a suferi o fractură. – Din fr. fracturer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FRACTUR//Á ~éz tranz. (oase sau membre) A supune unei leziuni prin acţiunea violentă a unei forţe; a frânge; a rupe. /<fr. fracturer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FRACTURÁ vb. I. tr., refl. A(-şi) rupe, a(-şi) frânge un os; (p. ext.) un membru al corpului. [< fr. fracturer].
(Dicţionar de neologisme)

FRACTURÁRE s.f. Acţiunea de a (se) fractura şi rezultatul ei; rupere. [< fractura].
(Dicţionar de neologisme)

FRACTURÁ vb. tr., refl. a(-şi) produce o fractură. (< fr. fracturer)
(Marele dicţionar de neologisme)

fracturá vb., ind. prez. 1 sg. fracturéz, 3 sg. şi pl. fractureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fracturáre s. f., pl. fracturări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FRACTURÁ vb. (MED.) a (-şi) frânge, a(-şi) rupe. (Şi-a ~ un os.)
(Dicţionar de sinonime)

FRACTURÁRE s. (MED.) frângere, rupere. (~ piciorului.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fr fra frac fract fractu

Cuvinte se termină cu literele: re are rare urare turare