fragmentatie

FRAGMENTÁŢIE, fragmentaţii, s.f. Fragmentare. [Var.: fragmentaţiúne s.f.] – Din fr. fragmentation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FRAGMENTÁŢIE s.f. Fragmentare. [Gen. -iei, var. fragmentaţiune s.f. / < fr. fragmentation].
(Dicţionar de neologisme)

FRAGMENTÁŢIE s. f. fragmentare. (< fr. fragmentation)
(Marele dicţionar de neologisme)

fragmentáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. fragmentáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. fragmentáţiei; pl. fragmentáţii, art. fragmentáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)