FRANJURÁT, -Ă, franjuraţi, -te, adj. Cu franjuri; în formă de franjuri. – Franjuri (pl. al lui franj) + suf. -at.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
franjurá (a ~) vb., ind. prez. 3 franjureáză
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
franjurá (a ~) vb., ind. prez. 3 franjureáză
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)