fretare dex - definiţie, sinonime, conjugare
FRETÁ, fretez, vb. I. Tranz. 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracţia piesei cuprinzătoare, care a fost încălzit înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. ♦ A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 2. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior; a cercui. – Din fr. fretter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FRETÁRE, fretări, s.f. Acţiunea de a freta şi rezultatul ei. – V. freta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FRET//Á ~éz tranz. tehn. 1) (două sau mai multe tuburi coaxiale) A supune unui fretaj; a monta forţat unul în altul. 2) (tuburi, piese de beton armat etc.) A asambla cu ajutorul unei frete. /<fr. fretter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FRETÁ vb. I. tr. A lega, a asambla două piese, două tuburi metalice coaxiale cu ajutorul unei frete. ♦ A arma o piesă de beton supusă la compresiune prin sudarea unor frete pe barele armăturii longitudinale. [< fr. fretter].
(Dicţionar de neologisme)

FRETÁRE s.f. 1. Ansamblare prin contact strâns a două piese care urmează să facă un corp comun. 2. Armare transversală a pieselor de beton armat. [< freta].
(Dicţionar de neologisme)

FRETÁ vb. tr. 1. a asambla două piese, două tuburi metalice coaxiale cu ajutorul unei frete. 2. a arma o piesă de beton supusă la compresiune prin sudarea unor frete pe barele armăturii longitudinale. (< fr. fretter)
(Marele dicţionar de neologisme)

fretá vb., ind. prez. 3 sg. freteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fretáre s. f., g.-d. art. fretării; pl. fretări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FRETÁ vb. (TEHN.) a cercui. (A ~ două piese metalice.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fr fre fret freta fretar

Cuvinte se termină cu literele: re are tare etare retare