frumos dex - definiţie, sinonime, conjugare

frumos

[Sinonime]
FRUMÓS, -OÁSĂ, frumoşi, -oase, adj., adv., s.n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat; despre fiinţe şi părţi ale lor, despre lucruri din natură, obiecte, opere de artă etc.) Care place pentru armonia liniilor, mişcărilor, culorilor etc.; care are valoare estetică; estetic. ♢ Arte frumoase = pictură, sculptură, gravură (în trecut şi arhitectură, poezie, muzică, dans) ♦ (Substantivat, f. pl. art.) Ielele. 2. Care place, care trezeşte admiraţia din punct de vedere moral. ♢ Expr. (Substantivat) A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin, cu menajamente. 3. (Despre timp) Senin, calm (din punctul de vedere al stării atmosferice). 4. (Despre lucruri sau fapte) Important, considerabil, remarcabil. II. Adv. 1. În mod plăcut, armonios, estetic. 2. Potrivit, bine; aşa cum se cuvine. ♢ Expr. A sta (sau a şedea) frumos = (despre obiecte de îmbrăcăminte) a i se potrivi (cuiva), a-i veni bine; (despre purtări) a fi aşa cum trebuie, cum se cere. A face frumos = (despre câini) a sta sluj. A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni, a fi cuviincios; a fi lăudabil. III. S.n. Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însuşirea omului de a simţi emoţie în faţa operelor de artă, a fenomenelor şi a obiectelor naturii etc. şi care are ca izvor obiectiv dispoziţia simetrică a părţilor obiectelor, îmbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor etc. – Lat. formosus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FRUMÓS1 adv. 1) Într-un mod care place. A scrie ~. 2) Aşa cum trebuie; bine. A se purta ~. /<lat. formosus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FRUMÓS2 n. Însuşire a obiectelor naturale şi a creaţiilor omeneşti care provoacă emotie estetică. /<lat. formosus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FRUM//ÓS3 ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care este plin de armonie; cu valoare estetică; estetic. Faţă ~oasă. 2) Care provoacă admiraţie sau satisfacţie sufletească. Faptă ~oasă. /<lat. formosus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

frumós (frumoásă), adj. – 1. Care place, care trezeşte admiraţia. – 2. (S.m.) Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însuşirea omului de a simţi emoţie în faţa operelor de artă etc. – 3. (Adv.) În mod plăcut, armonios, estetic. – 4. (Adv.) Bine, potrivit, perfect. – 5. (S.f. pl.) În mitologia populară, ielele. Lat. formōsus (Puşcariu 665; Candrea-Dens., 655; REW 3450; DAR), cf. it., port. formoso (calabr. fumusu), prov. formos, sp. hermoso. În mr. şi megl., muşat (‹ *frumuşat). Der. frumuşel, adj. (drăguţ; adv., bine, comod), cf. Pascu, Suf., 27; frumuseţe, s.f. (însuşirea a ceea ce este frumos), var. frum(u)seţă, frîm(u)seaţă; înfrumuşa, vb. (înv., Trans. şi Mod., a face să fie frumos); (în)frîm(u)seţa, (în)frîmseţi, vb. (a face să fie frumos); înfrumuseţitor, adj. (care înfrumuseţează). Din rom. trebuieprovină v. pol. frymušny, frymu(s)zny „capricios, delicat, mofturos” şi, de asemenea, „ciudat, neobişnuit”, pe care Berneker 286 îl consideră de origine necunoscută.
(Dicţionarul etimologic român)

făt-frumós (băiat, bărbat frumos) s. m., pl. feţi-frumóşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Făt-Frumós s. pr. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

frumós adj. m., s. m., pl. frumóşi; f. sg. frumoásă, g.-d. art. frumoásei, pl. frumoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)

frumós s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FRUMÓS adj. 1. v. estetic. 2. arătos, chipeş, (pop.) chipos, fălos, mândru, ochios, (înv. şi reg.) vederos, (reg.) marghiol, tâmbuş, (Transilv.) hireş, (prin vestul Transilv.) muşat, (Transilv.) nialcoş, (înv.) ghizdav, iscusit, (fam.) gigea, (arg.) mişto. (Un flăcău ~.) 3. arătos, aspectuos, falnic, impozant, (pop.) mândru. (O casă ~oasă.) 4. v. plăcut. 5. bun, favorabil, prielnic. (Timp ~.) 6. însorit, senin, (rar) soros, (pop.) sorit. (O zi ~oasă.) 7. senin, (înv.) seninos. (Nopţi ~oase.) 8. v. bun.
(Dicţionar de sinonime)

FLOARE-FRUMOÁSĂ s. v. bănuţ, părăluţă.
(Dicţionar de sinonime)

FRUMOÁSE s. pl. v. iele.
(Dicţionar de sinonime)

LINGURA-FRUMOÁSELOR s. v. curcubeţea, curcubeţică, linguriţa-zânei, piperul-lu-pului, popilnic, remf.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Frumos ≠ hidos, nearătos, oribil, ridicol, slut, urâcios, urât, hâd, neplăcut
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: fr fru frum frumo

Cuvinte se termină cu literele: os mos umos rumos