frunzărire dex - definiţie, sinonime, conjugare
FRUNZĂRÍ, frunzăresc, vb. IV. Tranz. A întoarce repede foile unei cărţi, ale unui dosar, etc., cercetându-le în fugă; a citi superficial, a răsfoi; a foileta. – Frunză + suf. -ări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FRUNZĂRÍRE, frunzăriri, s.f. Acţiunea de a frunzări şi rezultatul ei; frunzăreală. – V. frunzări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FRUNZĂR//Í ~ésc tranz. (cărţi, reviste etc.) A citi superficial, întorcând repede foile; a răsfoi; a foileta. /Din frunzar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

frunzărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. frunzărésc, imperf. 3 sg. frunzăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. frunzăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

frunzăríre s. f., g.-d. art. frunzărírii; pl. frunzăríri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FRUNZĂRÍ vb. v. răsfoi.
(Dicţionar de sinonime)

FRUNZĂRÍ vb. v. legumi.
(Dicţionar de sinonime)

FRUNZĂRÍRE s. v. răsfoire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fr fru frun frunz frunza

Cuvinte se termină cu literele: re ire rire arire zarire