fudulie

FUDULÍE, (2) fudulii, s.f. 1. Faptul de a fi fudul. 2. (Pop.) Testicul al unor animale. – Fudul + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FUDULÍE¹ f. Caracter fudul; fală; mândrie; semeţie; înfumurare; îngâmfare. [Art. fudulia; G.-D. fuduliei; Sil. -li-e] /fudul + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FUDULÍ//E² ~i f. pop. Testicul al unor animale. [Art. fudulia; G.-D. fuduliei; Sil. -li-e] /fudul + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

fudulíe s. f., art. fudulía, g.-d. art. fudulíei; pl. fudulíi, art. fudulíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
FUDULÍE s. v. îngâmfare.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Fudulie ≠ modestie
(Dicţionar de antonime)