fugareț
FUGÁREŢ, -IŢĂ, fugareţi, -iţe, adj. (Reg.) Care fuge repede, uşor. – Fugi + suf. -areţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
fugáreţ adj. m., pl. fugáreţi; f. sg. fugáriţă, pl. fugáriţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
fugáreţ adj. m., pl. fugáreţi; f. sg. fugáriţă, pl. fugáriţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)