fugui dex - definiţie, sinonime, conjugare

fugui

[Conjugare]
FUGUÍ, fuguiesc, vb. IV. Tranz. 1. A înnădi furnire prin rosturi drepte. 2. A îndrepta muchiile unei piese de lemn prin rindeluire. – Cf. germ. f ü g e n.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

fuguí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. fuguiésc, imperf. 3 sg. fuguiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. fuguiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fu fug fugu

Cuvinte se termină cu literele: ui gui ugui