fulău dex - definiţie, sinonime, conjugare
FULÁ, fulez, vb. I. Intranz. (Despre roţi) A se roti neregulat, având, pe lângă mişcarea de rotaţie, şi o mişcare pendulară. – Din fr. fouler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FUL//Á pers. 3 ~eáză intranz. (despre roţi) A se roti neregulat, având, pe lângă o mişcare de rotaţie şi o mişcare pendulară. /<fr. fouler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FULÁ vb. I. intr. (Despre roţi) A se roti neregulat, având pe lângă mişcarea de rotaţie şi o mişcare pendulară. [< fr. fouler].
(Dicţionar de neologisme)

FULÁ vb. intr. (despre roţi) a se roti neregulat, având o mişcare pendulară. (< fr. fouler)
(Marele dicţionar de neologisme)

fulá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. fuleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fulău s.m. (reg.) 1. (fam.) fanfaron, pierde-vară. 2. plantă denumită şi romaniţă-puturoasă, fulică.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: fu ful fula

Cuvinte se termină cu literele: au lau ulau