fulgurant dex - definiţie, sinonime, conjugare

fulgurant

FULGURÁNT, -Ă, fulguranţi, -te, adj. Înconjurat de fulgere. ♦ (Adesea fig.) Care împrăştie o lumină vie şi de scurtă durată. – Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FULGURÁN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care fulgeră; care produce fulgere. 2) Care produce o lumină orbitoare asemănătoare fulgerului. /<fr. fulgurant, lat. fulgurans, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FULGURÁNT, -Ă adj. (Franţuzism) Înconjurat de fulgere. ♦ Care răspândeşte o lumină vie şi de scurtă durată. [< fr. fulgurant, cf. lat. fulgur – fulger].
(Dicţionar de neologisme)

FULGURÁNT, -Ă adj. 1. înconjurat de fulgere. ♢ care răspândeşte o lumină vie şi de scurtă durată. 2. care se produce foarte rapid; fulgerător, prompt. 3. (fig.) care impresionează puternic spiritul, imaginaţia; scânteietor, pătrunzător. (< fr. fulgurant, lat. fulgurans)
(Marele dicţionar de neologisme)

fulguránt adj. m., pl. fulguránţi; f. sg. fulgurántă, pl. fulguránte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fu ful fulg fulgu fulgur

Cuvinte se termină cu literele: nt ant rant urant gurant