fundamentare dex - definiţie, sinonime, conjugare
FUNDAMENTÁ, fundamentez, vb. I. Tranz. A pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente ştiinţifice. – Din fundament. Cf. germ. f u n d a m e n t i e r e n.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FUNDAMENTÁRE, fundamentări, s.f. Acţiunea de a fundamenta şi rezultatul ei. – V. fundamenta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FUNDAMENT//Á ~éz tranz. (teorii, concepţii etc.) A sprijini pe un solid fundament ştiinţific. /Din fundament
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FUNDAMENTÁ vb. I. tr. A pune baze temeinice, a consolida. ♦ A demonstra cu elemente ştiinţifice (o idee, o teorie etc.). [Var. fondamenta vb. I. / < fundament].
(Dicţionar de neologisme)

FUNDAMENTÁRE s.f. Acţiunea de a fundamenta şi rezultatul ei. [< fundamenta].
(Dicţionar de neologisme)

FUNDAMENTÁ vb. tr. a pune baze temeinice, a consolida. ♢ a demonstra cu elemente ştiinţifice (o idee, o teorie). (< germ. fundamentieren)
(Marele dicţionar de neologisme)

fundamentá vb., ind. prez. 1 sg. fundamentéz, 3 sg. şi pl. fundamenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fundamentáre s. f., g.-d. art. fundamentării; pl. fundamentări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FUNDAMENTÁ vb. 1. v. baza. 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)
(Dicţionar de sinonime)

FUNDAMENTÁRE s. stabilire. (~ coordonatelor unei teorii.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fu fun fund funda fundam

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ntare entare