furnitură dex - definiţie, sinonime, conjugare

furnitură

FURNITÚRĂ, furnituri, s.f. 1. Furnizare. 2. Marfă furnizată. 3. (La pl.) Rechizite de birou. 4. (La pl.) Material accesoriu (căptuşeală, pânză tare, aţă, nasturi etc.) folosit în croitorie. – Din fr. fourniture.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FURNITÚR//Ă ~i f. 1) Ceea ce este furnizat. 2) Material auxiliar (aţă, căptuşeală, nasturi etc.) folosit la confectionarea articolelor de îmbrăcăminte. /<fr. fourniture
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FURNITÚRĂ s.f. (la pl.) 1. Marfă, obiecte furnizate. ♦ Obiecte mărunte de birou, rechizite. 2. Material accesoriu folosit în croitorie (aţă, căptuşeală, nasturi etc.) [< fr. furniture].
(Dicţionar de neologisme)

FURNITÚRĂ s. f. (pl.) 1. marfă, obiecte furnizate. ♢ obiecte mărunte de birou, rechizite. 2. material accesoriu folosit în croitorie (aţă, căptuşeală, nasturi etc.). (< fr. fourniture)
(Marele dicţionar de neologisme)

furnitúră s. f., g.-d. art. furnitúrii; pl. furnitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fu fur furn furni furnit

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura nitura