fustigație
FUSTIGÁŢIE, fustigaţii, s.f. (Rar) Bătaie cu vergile; flagelare. ♦ Fig. Corecţie, corectare, pedeapsă. – Din fr. fustigation, lat. fustigatio.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FUSTIGÁŢIE s.f. (Rar) Bătaie cu vergile; flagelare. ♦ (Fig.) Corecţie, corectare, pedeapsă. [Gen. -iei. / cf. fr. fustigation, lat. fustigatio].
(Dicţionar de neologisme)
FUSTIGÁŢIE s. f. 1. bătaie cu vergile; flagelare. 2. (fig.) corecţie, pedeapsă; critică aspră. (< fr. fustigation, lat. fustigatio)
(Marele dicţionar de neologisme)
fustigáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. fustigáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. fustigáţiei; pl. fustigáţii, art. fustigáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FUSTIGÁŢIE s.f. (Rar) Bătaie cu vergile; flagelare. ♦ (Fig.) Corecţie, corectare, pedeapsă. [Gen. -iei. / cf. fr. fustigation, lat. fustigatio].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
fustigáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. fustigáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. fustigáţiei; pl. fustigáţii, art. fustigáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)