futurism
FUTURÍSM s.n. Curent literar-artistic apărut în Italia, la începutul sec. XX, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul. – Din fr. futurisme, it. futurismo.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FUTURÍSM n. (la începutul sec. XX în artă, literatură) Curent caracterizat prin negarea tradiţiilor clasice, pe care încearcă să le înlocuiască prin cultul vitezei, al maşinilor, sugerând ritmul trepidant al vieţii moderne. /<fr. futurisme, it. futurismo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FUTURÍSM s.n. Curent literar-artistic de la începutul sec. XX, care proclamă un spirit de frondă, o negaţie totală a formelor tradiţionale şi o orientare spre cultul maşinismului, al ritmului halucinant al civilizaţiei şi al tehnicii moderne. [Cf. fr. futurisme, it. futurismo].
(Dicţionar de neologisme)
FUTURÍSM s. n. curent literar-artistic de la începutul sec. XX, care proclamă un spirit de frondă, o negaţie totală a valorilor tradiţionale şi o orientare spre iraţional, spre cultul maşinismului, al ritmului trepidant al vieţii moderne. (< fr. futurisme, it. futurismo)
(Marele dicţionar de neologisme)
futurísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FUTURÍSM n. (la începutul sec. XX în artă, literatură) Curent caracterizat prin negarea tradiţiilor clasice, pe care încearcă să le înlocuiască prin cultul vitezei, al maşinilor, sugerând ritmul trepidant al vieţii moderne. /<fr. futurisme, it. futurismo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FUTURÍSM s. n. curent literar-artistic de la începutul sec. XX, care proclamă un spirit de frondă, o negaţie totală a valorilor tradiţionale şi o orientare spre iraţional, spre cultul maşinismului, al ritmului trepidant al vieţii moderne. (< fr. futurisme, it. futurismo)
(Marele dicţionar de neologisme)
futurísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)