fuzionare dex - definiţie, sinonime, conjugare
FUZIONÁ, fuzionez, vb. I. Intranz. A realiza o fuziune; a se contopi. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. fusionner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FUZIONÁRE, fuzionări, s.f. Acţiunea de a fuziona şi rezultatul ei. [Pr.: -zi-o-] – V. fuziona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FUZION//Á ~eáză intranz. (despre lucruri distincte) A realiza o fuziune; a se uni, formând un tot. [Sil. -zi-o-] /<fr. fusionner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FUZIONÁ vb. I. intr. A se contopi. [Pron. -zi-o-, p.i. -nez. / < fr. fusionner].
(Dicţionar de neologisme)

FUZIONÁRE s.f. Acţiunea de a fuziona şi rezultatul ei. [< fuziona].
(Dicţionar de neologisme)

FUZIONÁ vb. intr. a realiza o fuziune; a se contopi. (< fr. fusionner)
(Marele dicţionar de neologisme)

fuzioná vb. (sil. -zi-o-), ind. prez. 3 sg. şi pl. fuzioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fuzionáre s. f. (sil. -zi-o-), g.-d. art. fuzionării; pl. fuzionări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FUZIONÁ vb. a se contopi, a se uni. (Două partide politice care ~.)
(Dicţionar de sinonime)

FUZIONÁRE s. contopire, fuziune, unire. (~ unor organizaţii.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fu fuz fuzi fuzio fuzion

Cuvinte se termină cu literele: re are nare onare ionare