gâdilător
GÂDILĂTÓR, -OÁRE, gâdilători, -oare, adj. (Rar) Care gâdilă; care produce a senzaţie plăcută. [Var.: gâdilitór, -oáre adj.] – Gâdila + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
gâdilătór adj. m., pl. gâdilătóri; f. sg. şi pl. gâdilătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
gâdilătór adj. m., pl. gâdilătóri; f. sg. şi pl. gâdilătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)