gâdilici

GÂDILÍCI s.n. (Pop. şi fam.; în expr.) A avea gâdilici la limbă, se spune despre un om care vorbeşte (prea) mult, care nu se poate abţine să nu vorbească. – Gâdila + suf. -ici.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GÂDILÍCI n. fam.: A avea ~ la limbă a vorbi multe şi de toate; a avea mâncărime de limbă. /a (se) gâdila + suf. ~ici
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

gâdilici, gâdilici s.m. meşter sau ucenic care lucrează încet. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

gâdilíci s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)