gârlă
[Sinonime]
GÂRLĂ, gârle, s.f. 1. Apă curgătoare (mai mică); braţ al unei ape curgătoare. ♢ Expr. (Fam.) A se duce pe gârlă = a se pierde, a se risipi. A da pe gârlă = a arunca, a risipi. ♦ (Adverbial) în mare cantitate, din belşug. 2. Depresiune alungită (şi sinuoasă) aflată în lunca unei ape curgătoare şi care, acoperită de apă, leagă de obicei un râu de lacurile sau de bălţile din jurul acestuia. – Din bg. gărlo.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GÂRL//Ă1 ~e f. 1) Apă curgătoare cu debit mic; râu mic. 2) fam. Braţ mic al unui râu. ♢ A se duce ca pe ~ a se pierde fără rost; a se risipi. A da pe ~ a irosi. /<bulg. gărlo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GÂRLĂ2 adv. În cantitate mare; din belşug. /<bulg. gărlo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
gîrlă (gấrle), s.f. – 1. Braţ de rîu. – 2. Apă mică. Bg. gărlo (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Conev 9; DAR). – Der. gîrlan, s.m. (copil hoinar). – Cf. gîrlici, gîrliţă.
(Dicţionarul etimologic român)
gârlă s. f., g.-d. art. gârlei; pl. gârle
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GÂRLĂ s. (GEOGR.) (Transilv. şi Mold.) ponor.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GÂRL//Ă1 ~e f. 1) Apă curgătoare cu debit mic; râu mic. 2) fam. Braţ mic al unui râu. ♢ A se duce ca pe ~ a se pierde fără rost; a se risipi. A da pe ~ a irosi. /<bulg. gărlo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
gîrlă (gấrle), s.f. – 1. Braţ de rîu. – 2. Apă mică. Bg. gărlo (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Conev 9; DAR). – Der. gîrlan, s.m. (copil hoinar). – Cf. gîrlici, gîrliţă.
(Dicţionarul etimologic român)
gârlă s. f., g.-d. art. gârlei; pl. gârle
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
GÂRLĂ s. (GEOGR.) (Transilv. şi Mold.) ponor.
(Dicţionar de sinonime)