gălbează dex - definiţie, sinonime, conjugare

gălbează

[Sinonime]
GĂLBEÁZĂ, gălbeze, s.f. 1. Vierme parazit care trăieşte în căile biliare ale ovinelor şi bovinelor (Fasciola hepatica). 2. Boală de ficat a ovinelor şi a bovinelor, provocată de gălbează (1). 3. Numele a patru specii de plante parazite din familia cucutei: a) Cuscuta trifolii; b) torţel (Cuscuta campestris); c) torţel (Cuscuta epithymum); d) torţel (Cuscuta europea). – Cf. alb. k ë l \' b a z ë,  g ë l \' b a z ë.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GĂLB//EÁZĂ ~éze f. 1) (la erbivore, mai ales la oi) Boală a ficatului provocată de un parazit. 2) Vierme parazit care trăieşte în căile biliare ale erbivorelor şi provoacă această boală. /Cuv. autoht.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

gălbeáză (gălbéze), s.f. – 1. Boală a ovinelor. – 2. Plantă (Marchetia polymorpha). – Var. călbează. Mr. gălbadză. Lat. clāvĕlla, cu metateza *calvella*călbea şi cu suf. -, cf. fr. clavelée „boală, dropică”, it. chiavello (Battisti, II, 896). Compunerea cu - este curentă în rom., cf. cinteză, pupăză, spetează, sfîrlează, etc. Schimbarea cg, care apare frecvent la iniţială, pare a indica o confuzie cu galben. În sfîrşit, numele plantei se datorează întrebuinţării ei în medicina populară cf. sp. hepatica. Se consideră în general că etimonul cuvîntului este alb. gëljbazë sau këljbazë (Cihac, II, 717; Meyer 222; Puşcariu 696; Philippide, I, 256 şi II, 702; Pascu, II, 220; DAR; Capidan, Raporturile, 530; Candrea; Scriban; Rosetti, II, 113); însă alb. nu a fost explicat pînă în prezent şi rezultatul lui pare a indica un împrumut din rom. În aceeaşi situaţie se află ngr. ϰαλμπάτσα (Meyer, Neugr. St., II, 75; Murnu, Lehnwörter, 26), şi săs. galbiaze. Legătura cu chelbe, sugerată de DAR, nu este evidentă. Pentru Lahovary 327, este vorba de un cuvînt anterior indoeurop. Der. gălbeji (var. gălbezi, călbeji, călbezi, îngălbeji), vb. (a se înbolnăvi de dropică; a deveni palid, a se îngălbeni), în al cărui al doilea sens a intervenit o încrucişare cu galben; gălbenos (var. gălbăjos, gălbăcios, călbejos), adj. (bolnav de dropică; palid, galben); gălbejoasă (var. gălbejeală), s.f. (gălbeneală); gălbăşoară s.f. (plantă, Lysimachia vulgaris). După Scriban, der. s-ar explica mai bine plecînd de la galben, cu schimbare de suf. galbĭnusgalbĭdus; însă această ipoteză nu pare corectă.
(Dicţionarul etimologic român)

gălbeáză s. f., g.-d. art. gălbézei; pl. gălbéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GĂLBEÁZĂ s. 1. v. fascioloză. 2. v. torţel.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ga gal galb galbe galbea

Cuvinte se termină cu literele: za aza eaza beaza lbeaza