gașă
GÁŞĂ, gaşe, s.f. (Mar.) Ochi de dimensiuni mari, executat la capătul unei parâme. – Din fr. gâche.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GÁŞĂ s. f. 1. (tehn.) brăţară (de conductă). 2. buclă la capătul unei parâme, pentru agăţare. (< fr. gâche)
(Marele dicţionar de neologisme)
gáşă s. f., pl. gáşe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GÁŞĂ s. f. 1. (tehn.) brăţară (de conductă). 2. buclă la capătul unei parâme, pentru agăţare. (< fr. gâche)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)