galvanotehnică
GALVANOTÉHNICĂ s.f. Parte a metalurgiei electrice care se ocupă cu galvanoplastia şi galvanostegia. – Din fr. galvanotechnique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GALVANOTÉHNICĂ f. Ramură a electrochimiei aplicate care se ocupă cu studiul galvanoplastiei şi galvanostegiei. /<fr. galvanotechnique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GALVANOTÉHNICĂ s.f. Parte a electrochimiei aplicate, care se ocupă cu galvanoplastia şi galvanostegia. [Gen. -iei. / cf. fr. galvanotechnique].
(Dicţionar de neologisme)
GALVANOTÉHNICĂ s. f. ramură a electrometalurgiei care studiază tehnica depunerii pe cale electrolitică a unui strat metalic pe obiecte (nemetalice). (< fr. galvanotechnique)
(Marele dicţionar de neologisme)
galvanotéhnică s. f., g.-d. art. galvanotéhnicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GALVANOTÉHNICĂ f. Ramură a electrochimiei aplicate care se ocupă cu studiul galvanoplastiei şi galvanostegiei. /<fr. galvanotechnique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GALVANOTÉHNICĂ s. f. ramură a electrometalurgiei care studiază tehnica depunerii pe cale electrolitică a unui strat metalic pe obiecte (nemetalice). (< fr. galvanotechnique)
(Marele dicţionar de neologisme)
galvanotéhnică s. f., g.-d. art. galvanotéhnicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)