gangster
GÁNGSTER, gangsteri, s.m. Membru al unei bande de răufăcători; p. gener. bandit, răufăcător. – Din fr., engl. gangster.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GÁNGSTER ~i m. (mai ales în S. U. A.) Membru al unei bande organizate; escroc; bandit. /<fr., engl. gangster
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
GÁNGSTER s.m. Nume dat (în S.U.A.) bandiţilor şi criminalilor organizaţi în bande. [Pron. gang-. / < fr., engl. gangster].
(Dicţionar de neologisme)
GÁNGSTER s. m. membru al unei bande de răufăcători, de criminali. (< fr., engl. gangster)
(Marele dicţionar de neologisme)
gángster s. m. (sil. mf. gang-), pl. gángsteri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
GÁNGSTER ~i m. (mai ales în S. U. A.) Membru al unei bande organizate; escroc; bandit. /<fr., engl. gangster
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
GÁNGSTER s. m. membru al unei bande de răufăcători, de criminali. (< fr., engl. gangster)
(Marele dicţionar de neologisme)
gángster s. m. (sil. mf. gang-), pl. gángsteri
(Dicţionar ortografic al limbii române)