garnizoană

GARNIZOÁNĂ, garnizoane, s.f. 1. Unitate sau ansamblu de unităţi şi de instituţii militare stabilite într-o localitate sau (în timp de război) într-un loc întărit pentru a-l apăra; p. ext. localitate în care sunt stabilite aceste unităţi şi instituţii. 2. Conducere a unei garnizoane (1). – Din fr. garnison.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GARNIZOÁN//Ă ~e f. 1) Totalitate a unităţilor şi instituţiilor militare stabilite într-o localitate. 2) Localitate unde sunt instalate aceste unităţi. 3) Organ de conducere al unor astfel de unităţi. [G.-D. garnizoanei] /<fr. garnison
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GARNIZOÁNĂ s.f. 1. Trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ♦ Unităţile militare dintr-o localitate. ♦ Localitate unde sunt stabilite unităţi militare. 2. Organele de conducere ale unei garnizoane (1). [< fr. garnison].
(Dicţionar de neologisme)

GARNIZOÁNĂ s. f. 1. trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ♢ unităţile militare dintr-o localitate; însăşi localitatea. 2. organele de conducere ale unei garnizoane (1). (< fr. garnison)
(Marele dicţionar de neologisme)

garnizoánă s. f., g.-d. art. garnizoánei; pl. garnizoáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)