garoafă dex - definiţie, sinonime, conjugare

garoafă

[Sinonime]
GAROÁFĂ, garoafe, s.f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse şi liniare, cu flori de culori diverse şi cu miros specific, plăcut (Dianthus caryophyllus). ♢ Garoafă de câmp (sau sălbatică) = garofiţă (2). Garoafă de munte = plantă cu frunze lanceolate, cu flori plăcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). – Din ngr. gharúfalo.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GAROÁF//Ă ~e f. Plantă erbacee cu flori diferit colorate, cultivată în scop decorativ. ♢ ~ de câmp (sau sălbatică) plantă erbacee cu frunze lanceolate şi cu flori de culoare purpurie; garofiţă. [G.-D. garoafei] /<ngr. gharúfalo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

garoáfă (garoáfe), s.f. – Plantă erbacee ornamentală, parfumată (Dianthus caryophyllus). – Mr. garoaflă. Ngr. γαράφαλον, din ngr. ϰαρυάφυλλον (REW 1727), în parte prin intermediul sb. garofo, garoful, garofan; cf. tc. karafil (› caramfil), it. garofano (ven. garofalo), fr. girofle, cuman. garanful (Kuun 92). După Daničič, III, 108, sb. provine din it.
(Dicţionarul etimologic român)

garoáfă de câmp s. f. + prep. + s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

garoáfă s. f., g.-d. art. garoáfei; pl. garoáfe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

garoáfă de múnte s. f. + prep. + s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GAROAFĂ-DE-ÁPĂ s. v. roşăţea.
(Dicţionar de sinonime)

GAROÁFĂ s. (BOT.) 1. v. garofiţă de grădină. 2. garoafă de câmp v. garofiţă; garoafă de munte (Dianthus superbus) = garofiţă, garoafă sălbatică, (reg.) floare-domnească; garoafă sălbatică (Dianthus carthusianorum) a) v. garofiţă; b) v. garoafă de munte.
(Dicţionar de sinonime)

GAROÁFĂ s. v. micsandră, micşunea, toporaş, violetă, viorea.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ga gar garo garoa garoaf

Cuvinte se termină cu literele: fa afa oafa roafa aroafa