gazat

GAZÁ, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spaţiu limitat acţiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii dăunătoare (paraziţi, şoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice într-o zonă în timp de război pentru a distruge în masă; a expune o persoană sau un grup de persoane acţiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă pentru a le ucide. – Din fr. gazer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GAZÁT, -Ă, gazaţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Intoxicat, asfixiat cu gaze. – V. gaza. Cf. fr. g a z é.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A GAZ//Á ~éz tranz. 1) (spaţii limitate) A expune acţiunii unor gaze toxice în vederea distrugerii unor organisme dăunătoare. 2) (persoane, anumite zone) A intoxica cu un gaz de luptă. 3) (lichide) A satura cu gaze. 4) (ţesături) A trece peste o flacără pentru a arde capetele de fibre ieşite la suprafaţă. /<fr. gazer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

GAZÁ vb. I. tr. 1. A răspândi gaze toxice într-o anumită zonă (pentru a distruge oameni sau alte vieţuitoare); a infecta (o regiune) cu gaze toxice. 2. A arde capetele de fibre ieşite prin suprafaţa ţesăturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. [< fr. gazer].
(Dicţionar de neologisme)

GAZÁ vb. tr. 1. a răspândi, a infecta cu gaze toxice. 2. a arde capetele de fibre ieşite prin suprafaţa ţesuturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. (< fr. gazer)
(Marele dicţionar de neologisme)

gaza, gazez v.t. a elimina gaze intestinale în prezenţa altor persoane. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

gazá vb., ind. prez. 1 sg. gazéz, 3 sg. şi pl. gazeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)